Profesorul

Bastonul profesorului


Eram propriul meu prizonier,
De parcă din război mă întorsesem ieri,
Povestea pe o bancă profesorul, blând,
Creştem cu toţii din acelaşi pământ,
Oriunde calci găseşti, chiar de nu vrei,
Urma celui plecat printre zei,
Ah, iartă-mi boala, voiam să spun Domnul,
El , care singurul nu ştie somnul,
Profesorul, iată, plecă, luă bastonul,
Avea măciulie de fildeş, bon-tonul
Îl obliga pe profesor să fie
Cât mai aproape de ce va să fie,
Lovea bastonul pe asfalt, din-din-don,
Profesor reîncarnat în baston.

Biblioteca profesorului

De mult n-a mai scris un vers profesorul,
Eheu, de mult, cu-ntâlnirea alesului,
Acel victorios om al speranţei,
Dar nu ştie nimeni ce moare-ntre stanţe,
Un vers, o secundă, un om, o balenă,
Aţi auzit de Homer, de Elena,
De Paris, de Viena, de Bolintinu?
Profesorul uită mereu buletinul,
Numai bulina n-o uită, cutremur
Va fi, ni se spune, ce vremuri,ce vremuri,
Nu poţi fii sigur cu biblioteca,
De se răstoarnă, de mai respiră
Ca o balenă ori precum firul
Alb, de nisip care demult
A fost un mag în domeniul ocult.
BORIS MARIAN