Citesc versurile profesorului
To the Queen Isa
Citesc versurile profesorului în întuneric,
Ele strălucesc ca nişte ochi de pisică
Sau ca ţigările unor puţti sub scară,
Ca părul ielelor electrizat pe ramuri,
Ca nucleele sub microscop,
Ca urechile doamnelor la teatru,
Ca submarinele ieşite din adâncuri,
Aprind lumina
Şi totul se risipeşte,
În faţa mea stă mut profesorul.
xxx
Numai copacilor morţi le place focul,
Spune profesorul privind îngrijorat
Cerul, cineva se uită la fel şi deschise
O umbrelă înflorată, un gând mărunt
Poate fi grădinar pentru întreaga lume,
Cine ar putea reteza norii? Profesorul
Luă o afină între dinţi şi o strivi încet,
Auzeam geamătul mic al boabei, apoi eliberarea
Din chinga circulară, sângele ei de pui de balaur
Năvălind printre dinţii puternici ai profesorului,
Un fulger lovi conform celor spuse
Un vârf uscat de copac şi focul ne lumină
Ca pe nişte vase vechi de aramă.
Boris Marian
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu