Dragilor zei-cimpanzei

 

Îmi pare că bolta coboară,

Îmi cântă duios huhurezi,

Trăiesc un coșmar după altul,

Se clatină singurul crez.

E trist când frumosul, iubirea

Sunt izgonite brutal,

Când oameni de bine sunt zbirii

și paznicii Sfântului Graal.

Veghind doar cu pizmă nimicul,

Par onorabili, citiți,

Ei nu au creat nici o strofă,

Par veseli, dar sunt înăcriți

În propria lor neputință,

Conduc pe acolo un trib,

E trist când tehnica intră

În jocul acesta perfid.

Eu nu scriu în numele celui

Certat cu un ins, doi, sau trei,

Păcatul prostiei nu doare,

Încep să iubesc cimpanzei.

BORIS MARIAN