Tavanul
Tavanul – ceva definitiv,
Pereții comici,
Prin pardosea se aud
Cum umblă șoarecii tiptil,
Mânecile cămășii
sunt legate la spate,
o infirmieră-mi oferă
o lingură de supă fierbinte,
zăresc despicătura
dintre sâni,
înseamnă că nu sunt
cu totul nebun,
aș putea scrie un poem
de dragoste.
Acesta ar fi primul drum
Spre lumină. Poate.
BORIS MARIAN
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu