Troia
Orice umilință mă înalță. Unii
cred că Iisus s-a umilit. Nu, dragii mei, dar în Numele Lui, mulți au fost
umiliți. chiar uciși. Dușmanul nostru nu este moartea, ci uitarea. Păcatul
nostru cel mare este trufia, vatitas
vanitatum. Rafaelu , zis Șrapnelu sorbea un Cointreau cu Gelu. Pe lângă ei,
bizar, trecu Marie Bizard. Banania bananiei, striga Byron din
CIA. Agamenon și cu Rică se stricau
de râs și frică. Yale, Oxford, Harvard,
Cornell, cine nu-l citi pe Orwell? Femeia
stătea în pat, pissi-cat. Focul o înconjura, era înspre Mont Serrat. Că
alături, un cocean, arsese drept mexican. Oceanul Pacific ajunsese un ibric,
Matu Ruju ăl bătrân, devenise foarte spân, el
rânji, apoi a spus că pământul a apus, Mercedesul lui a scos doar notă de din dos, nota do, din
psihedelie, Manuele, Manuelie. Nicu scoase polonicu, Tito trage în moschito,
Gorbaciov se face mov, Ulbrichts e un fel de Nichts. Sief heil, Sieg heil, mai trimie-mi un email, că cu cât e veselia, pe atât vine Mesia.
Boris Marian
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu