De ce scrieți, fraților? De ce scrieți, fraților? Soarele apune și răsare când vrea el. Unii mor, alții se nasc. O prietenă s-a îndrăgostit de câini. Cineva a primit un premiu de un milion de ….Dar a fost forfecat de un rechin în Oceanul Indian. De ce să nu stăm la TV, fete goale cât încape, apoi un trabuc, un whisky, trai, nineacă, plus o slujbă în folosul poporului. Se făcea că treceam prin tunel, tensiunea scădea la zero, eram trecut în registru, de sus cădea zgură, de jos mirosea a catran. Tunelul era deschis. La capăt, un paznic amărât pus să nu lase morții să fugă înapoi, înspre viață. Dar pericolul venea din spatele trenului, din spateletancului, din spatele taurului, din spatele frontului, vai ce spate frumos aveți, domnișoară. Căci le semeni tuturor la scris, ca și la port și te privesc neîndurător cu un ochi de pește mort. Iubirea mea, iubirea ta s-au dus în circuit, vor răsări o viorea sau un eucalipt. Noi vom fi păsări într-un parc, hrăniți de proști miloși, vom fi o capră și un țap împodobiți la moși. De la Romeo la Guță Popândău, de la Adam la Tanța și Costel, iubirea e un lucru foarte rău, ea ne lovește-n piept și-n cerebel. Telefonia are rolul de liant, frumoase vremuri când curierii alergau, iubita mă sărută elegant, pe vremuri multe capete cădeau. Și totuși eu iubesc, rânjiți cât vreți, sunt Don Juan și Don Quijote, călăreți, pot fi ucis într-un duel, o fi legal? Da scrisul e și el duel mortal. BORIS MARIAN