Ab  ovo

 

Ab ovo, strigă mulțimea,

Abyssus abyssum invocat,

Dar calendarele, frate, Ghinea,

Valorează cât o cafea Moca.

Horribile dictu, asta nu-i poezie,

Comunicarea cu Tao s-a destrămat,

Rațiunea devine un surogat,

Arc, coardă, săgeată,act sexual pe dată.

Orice acțiune este

 De prisos, v. Aveste.

Unii cred, alții spun, mai în șoaptă, pe-ascuns,

Alții strigă și mint, te lovesc, te străpung

Cu săgeți otrăvite, te ucid uneori,

Dar poetul mereu va renaște-n cocori,

Va renaște în frunze, în vântul fugar,

În râsul copilului, fraged sugar,

Nu mă tem de minciuni, de sperietori,

Dacă Domnul e veșnic, nici poeții nu mor.

Mi-aș dori o ghilotină de uz personal,

Să-mi pun capul sub mașină

Pentr-un zbor final,

n-am iubit judecătorii ce nu știu nimic,

îmi sunt dragi doar jucătorii,

orice joc e-un risc.

BORIS MARIAN