De cine mi-e dor
De cine mi-e dor nu pot spune,
Desigur, de oameni, dar care?
Fiecare om este un om.
Unu este egal cu unu sau cu zero.
Mi-e dor uneori și de zero.
Îți mulțumesc că exiști, omule zero.
Îți mulțumesc, Doamne, că exist.
Se poate muri în viață fiind.
L-am chemat pe zero, am stat de vorbă cu el.
Este un zero de treabă.
Sfâșiat pe dinăuntru,
nemaicrezând în fericirea pământească,
port o iubire abstractă, independentă
de cine și ce a făptuit.
Am surprins la oameni doar latura inteligenței,
Nu și a
generozității. Nu sunt mai bun
Decât orice zero pe nume de om.
Nu este o rușine să fii zero.
Este cercul perfect.
Am ajuns la
convingerea că nimeni
nu este mai rău decât
poate fi răul.
Iar răul nu există.
Restul sunt vorbe deșarte.
Sunt cercul pe care îl visam.
Săgeata ce zboară cu viteza luminii.
Cuvântul scris pe o pală de vânt.
Fluturii au formă de stea.
Stelele au formă de inimă.
Miliarde de puncte, cititorule,
Ne privim dintr-un punct de vedere.
Chiar orbi fiind.
BORIS MARIAN
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu