Babi Yar

Babi Iar

E.Evtușenko

La Babi Iar – uriaș mormânt, nu-i monument,
Un șanț adânc, mi-e teamă, eu păstrez mereu
Memoria poporului evreu.
Mă văd în anticul Egipt, sunt azi pe cruce răstignit,
Urme de cuie-n palme port, m-au răstignit,
Dar nu sunt mort.
Imi pare că sunt Dreyfus, iar mă judecă mari demnitari,
La ocnă mă trimit ei, vor să fiu „evreul trădător”.
Sunt izgonit și calomniat, în timp ce ei la bal mascat,
La Petersburg ori la Bruxelles râdeau–”Evreul, el”,
Sunt iar copil la Bialistok, văd sânge, nu este un joc,
Bețivii urlă, ura lor din rânjete devine omor,
Ei mă lovesc cu cizma grea, de ei zadarnic m-aș ruga,
Ei strigă – ”Pe jidani să-i bați , salvează Rusia”. Turbați.
O, ruși, poporul meu, te știu, că iubitor ești, îți sunt fiu,
Dar numele ți l-au mânjit acele bestii rău duhnind.
Ce blândă-i stepa-n zorii roși, unde se nasc cei ticăloși?
Ei strigă toți în cor – ucid pentru popor.?
Imi pare că sunt Anne Frank, firavă ca-n april un ram,
Iubirea mea abia e-n prag, iubitului șoptind cu drag,
Noi n-avem dreptul de-a privi nici frunza cum va răsări,
Noi simțăminte avem, uitând că-n pod ne-ascundem, până când?
Auzi tu pașii ? Nu te temi? E primăvarăprimâvara, eu te chem,
In brațe-mi vino, mă săruți? Dar ușa-i spartă. Toți –pierduți.
La Babi Iar doar ierburi sunt, copacii tremură mărunt,
Ne spun ce-a fost, țipăt adânc, eu îl aud, nu pot să plâng,
Dar simt cum pletele-mi albesc, sunt numai strigăt, mă-ngrozesc,
Deasupra zecilor de mii de trupuri, mai sunt oameni vii,
Eu sunt copilul împușcat, eu nu mai pot uita, nălțat
Să fie imnul pentru cei salvați, sunt toți evrei.
N-am sânge evreiesc, dar știți, evreu sunt pentru antisemiți,
De aceea sunt cu totul rus, atât mai am de spus.

Traducere liberă – Boris Marian