Mâinile
Mâinile lui translucide
taie-n penumbră şlefuind cristale,
seara moare în jur,
serile serilor sunt egale.
Mâinile lui şi spaţiul
de hiacint pălind ( hiatus?)
sunt o părere pentru senina,
calma lui tăcere care-şi visează
clarul labirint?
Nu-l tulbură nici gloria,
oglinda visată de oglinzi,
nici o iubire suferindă,
abandonând metafora şi mitul,
taie cristale, unul – infinitul-
hartă ca Celui Risipit în Stele.
. Am amuţit scriind
Boris Marian
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu