Eternitateas visată

Eternitatea visată

Nu-mi plac drumurile de unic sens,
Pe fiecare drum odihnește un poet,
Eu nu pun cruce nimănui,
Nu sunt cântărețul sfârșitului,
Cu eternitatea nu-mi fac problem,
Nici ea nu-și face cu mine,
Merg pe bicicleta medicală,
Fac box cu umbra mea,
Zăresc și câini obosiți așteptând ordonanța de urgență,
Suntem în pericol , chere Brigitte Bardot,
Noi, care nu știm să zburăm,
Dar am văzut aseară o vrabie
Sfâșiată de un motan mare, de rasă.
Aceasta o fi eternitatea visată?
x x x x x x x x x x


Ca o scoică închisă

Ca o scoică închisă,
Un ocean supus presiunii înalte,
Am privit chipul poetului,
Își iubea propriul chip,
Ca împărații romani cu monezile lor,
Acesta nu este oceanul,
Funeraliile nu încep niciodată,
Sfârșitul nu are un început, ci mai multe,
Frigul poate colinda, cere adăpost,
Când dragostea pleacă, vin monștrii,
Dar somnul monștrilor nu naște rațiune,
Oricare cumpănă este înșelătoare,
În afara inimii.

Boris Marian