Ne regrupăm

Ne regrupăm

 

Ne regrupăm  precum agenții-n țări străine,

Precum  poemele în mari antologii,

Vom înfrunta armate  iadoline,

de pluriavoli, ăștia ce-or mai fi?

Mi-e dor de ochii tăi adânci,

Bați câmpii, Robinson, spune iubita,

Omul din Sâciuian  își pierde pipa,

Iar noi vom luneca spre Cinecita.

Eu spun că te iubesc, tu spui, te cred,

În fiecare e-un Da Vinci al iubirii,

Zâmbetul Mona Lisei  peste tot

Ajunge  afirmare-a nemuririi.

Duminică  ies sconcșii pe alei,

Ei sunt vizibili, mai mult ca poeții,

Urangutanii plâng  ca niște miei,

Când elefanții ignoranți ne sparg pereții.

De ce nu sunt ca ei, nu pot să plâng,

Fanfară  din bătăi de aripi,

Aripile-s de fluturi,  bronzu-i blând,

Noi nu mai scriem din motive varii.

Când te dezbraci de caracter,

Rămâi goluț, mai mult decât nascendum,

Omul gonflabil trece, Lucifer

A reușit să-și vândă brandul.

BORIS MARIAN