Iubirea – fântână
Iubirea este o fântână
Care mereu sporeşte setea,
Iubirea, raiul se îngână,
Nu o cuprinde fluviul Lethe,
Pe cât de mult te ştiu, ajuns-a
doar pentru unghia din deget,
Hrănindu-mă din tine, spuza
Mai mult mă arde, nu mai preget
Să te gândesc, te pun pe note,
Pe rime şi pe ierburi nalte,
Cum Goethe o cânta pe Lothe,
Iubind-o şi dorind să scalde
În trupul ei dorinţa toată,
Iubirea este apa vie,
La orice vreme-nnegurată.
Boris Marian
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu