Viciul

Viciul, cu ce se mănâncă el?






Viciul se mănânc, de obicei,

Cu leuștean, cu un picior

Frumos de femeie,

Cu asul de treflă

În mânecă,

Viciul este bucuria

Neadjudecată,

Eu pentru un viciu mi-aș da viața,

Dar spuneți-mi care este acela?

Mă droghez scriind,

Fumez visuri de copil fiind,

Motanul îmi cunoștea toate poemele,

La unele se zburlea, stuchea,

Așa cum fac uneori criticii.





M-am obișnuit cu strâmbătatea





M-am obișnuit cu strâmbătatea

Copacilor loviți de grindină,

Cu înjurătura printre dinți

A cerșetorului – actor,

Cu iubirea de frate a condeierului

Din „ Cei șapte magnifici”,

Cu neiertarea evelor

care jurau Iubire, neiubindu-mă,

Cu amenzile, cu viața plicticoasă

Uneori ca ploile tomnatice,

Nu m-am obișnuit cu mine,

Aici este cuiul lui Pepelea.





Liber





În groapa cu lei, Daniel era liber,

În mintea mea, eu sunt liber,

Pe Argeș în jos, sunt un om .liber,

Maimuțele lui Brueghel

Erau libere pe pânză,

Am avut un vis, eram liber.

Un general nu poate fi liber.

Îndrăgostitul nu poate fi liber.

Eu sunt îndrăgostitul liber, în general.

Tu ești șalul meu,

Tu ești șuba mea,

Ești periuța mea de dinți,

Pijamaua, papucii,

Ești ceasul meu deșteptător.

Mă trezesc, sunt legat

Ca Gulliver.





Boris Marian

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu