Dorința și cuțitul

Dorința și cuțitul


Anonimatul este mediul propice creației, după aceea … Potopul.
Cineva mă numea veteranul, în germană Vater înseamnă tată.
Un șarpe trece prin inima omului, uneori el o mănâncă și rămâne șarpele.
Omul îi trântește morții ușa în nas.
Un spirit firav nu devine mai robust prin culturalizare.
Pedeapsa cu Iadul veșnic este prea aspră și inutilă. Ce rost mai are viața de apoi?
Nenorocirea supremă – arderea cărților.
Prietenul dușmanului meu nu-mi este prieten, miroase a duplicitate, poate greșesc.
Există persoane care se plâng de loviturile sorții și se descurcă de minune, ca iedera.
Am descoperit că strămoșii omului trăiesc printre noi și încă foarte bine.
Deși avea inima neagră, părul era blond și dădea din aripi.
Una este să ai sânge în colțul gurii și alta mizeria din colțul gurii.
Sunt oameni care nu ar trebui să scrie, chiar și având un dram de talent, de ce? Pentru că sunt profund imorali.
Pentru o vreme, pastorul întrerupse orice legătură cu oamenii, numai pentru a încerca să-i iubească din nou.
Iubesc fecioara din Provence.
Dacă aș avea un buzdugan, l-aș îngropa definitiv.
Mowgli a trăit printre lupi și a devenit om, unii trăiesc printre oameni și devin lupi.
Când ieși în aer liber, răsuflă adânc, își ridică îndrăzneț capul și își reluă ținuta hotărâtă.
Păunii nonșalanți, păunii albi fugiră.
Există un tragic cotidian.

BORIS MARIAN

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu