Cursa cu obstacole

Cursa cu obstacole


Sar peste ani-garduri,
Uneori mă folosesc de aripi,
nu este ușor nici să zbori,
râde lumea, unuia i-au crescut dinți pe frunte,
se încruntă. Cel mai mult m-a bucurat
când, aflat pe malul Styxului ,
am descoperit o sticlă,
în care se aflau
poemele mele necitite.

În viață treci prin toate culorile,
Moartea e gri, gorile și gloriile,
Încearcă să cânți mai simplu, mai clar,
Observi gângania din chihlimbar?
Suntem cerșetori pe față, pe-ascuns,
Poetul privește prin Nepătruns,
Întreabă „Quo vadis, Domine?”, Doamne,
Un om între oameni, un pom între poame,
Iar fericirea rămâne în urmă,
Nu pot fi dejurnă, în turmă.
BORIS MARIAN