Metaforele

Metaforele, precum florile


Metaforele , precum florile, unele sunt carnivore.
Când metafora devine scop în sine, emoția scade.
Dar, suferința în stare pură nu ajunge la artă.
Arta este nemiloasă.
Orice scriitor trăiește într-o permanentă contradicție
cu sine însuși, cu cei din jur. Pacea îl ucide.
Cel mai rău critic este gustul comun.
Marea literatură nu mai este nici poezie, nici proză, este artă.
Nu mai am timp și putere să scriu proză, nici poezie, doar sângerez.
Sămânța încolțită va da roade fără prezența mea.
Nu există speranță îngenuncheată, doar muribundă.
Ochii nevăzuți fie se uită, fie te obsedează.
Disperarea nu are capăt.
Ceasurile lui Dali nu mai pot fi reparate.
Nu există femei urâte, doar suflete urâte care nu au gen.
Erorile mele nu interesează pe nimeni, dar sunt ale mele.
Cine strigă în deșert să aștepte mult și bine.
Când înveți să cobori scările, încep să te doară genunchii.

Boris Marian