Podul fără capăt
Mergeam pe podul fără capăt,
Apocalipsa fiind aproape,
Un șobolan șoptește, dragă,
Parcă scriai cu ceva vlagă,
Acum îmi pare că ești beat,
Simțeam că sunt decapitat,
Decapitat fiind, iubeam,
Ce să mai pierd când cap nu am?
Dar șobolanu-n șoaptă spune,
Scriai cu multă vioiciune,
În plus voință tu aveai,
Acum plutești precum un pai.
Adevărat, pai gânditor
mă simt și scriu, că altfel mor.
BORIS MARIAN
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu