Închisoare-nchipuită

Balada mea din închisoarea-nchipuită






Balada mea din închisoarea-nchipuită

E biblioteca plină cu gândaci,

Îți cade părul, mintea, în oglindă

Apare chipul, dealul cu araci,

Au ochelarii forme prea bovine,

Iar degetul se-aseamănă c-un far,

Aici numai neonul dă lumină,

Pe coridor stă Paracelsus c-un amnar.

Iar tu apari, cu prospețime și-aroganță,

În inimă se răsucește-o clanță,

Ai vrea să o ajuți pe cititoare,

Dar ea vobește pe mobil puțin cam tare,

Se-nvârtejesc privirile și gândul,

Pentr-un sărut ai părăsi Cuvântul.





Boris Marian