Adversități în transport

 

Unui amic i-a fugit nevasta în insula Madeira.

 Poliția nu știe nimic.

 În schimb au fost găsiți galoșii

 contabilului șef de la societatea „ Condorul”.

 Plus niște oase femurale din secolul trecut.

 La teatru nu ai voie să strănuți,

riști să iei o amendă pentru abuz în serviciu.

 Diferența de înălțime dintre oameni este mai mică

 față de diferența dintre câini.

 Rothschild avea o vioară, scrie într-o carte.

 Din vioară curgea aur,

 din aur se făceau decorații pentru vii și morți.

 Morții sunt mai importanți.

 În cutia viorii zace un om.

 Bate din buze.

 Am auzit ce spunea un fotoliu unui alt fotoliu.

 Mi-e rușine să reproduc.

 Nimfele și-au lăsat parfumul pe brațele lor.

 Închipuiți-vă un codru în care cresc fotolii.

 Mistreții nu ar fi mulțumiți.

 Fericiții seamănă între ei, nefericiții defel.

 Am cunoscut un motan ,

 care  din ură pentru șoareci,

 le mânca și cașcavalul.

 Cărțile dorm în biblioteci,

oare vine Judecata de Apoi?

 A fost descoperită holera pe o insulă nelocuită.

 Cineva s-a folosit de un pian

 pentru a-i strânge mâna vecinului.

 Am intrat într-un port depărtat,

 m-au primit, apoi m-au uitat,

 sprijinit în baston am privit cum lumina vine din răsărit.

 Pirați, cămătari, mulți leproși, femei alergând după groși,

 ce frumos miroase a jasmin, acolo putem să trăim.

 Mi-am făcut o colibă pe mal,

 noaptea stelară-i un bal,

 acolo aș vrea să mă duc,

între stele pe-o scară să urc.

 Eu de dorul tău mă usuc ( am uitat să-ți spun).

 Halucinant, spuse bucătarul șef

înainte de a-i trage o palmă după ceafă unui subordonat.

Dumnezeu este pe cerul gurii,

 El nu este în vârful limbii,

 în fața sfințeniei Lui eu îngenunchez.

 Dumnezeu nu este o ruletă rusească,

 nu poți să fii artist fără să crezi în viața de apoi.

 De acolo începe Poemul.

Mă aflam în holul Marelui Aeroport,

 în jurul meu roiau mulți căutători de perle

, comandori, diverși inși fără profesie precisă.

 Cineva vorbea de un atentat.

 Un pendul gigantic străbătea spațiul

lovind mortal câte un nefericit.

 În loc de sânge, curgea miere

 și albine  lacome se năpusteau asupra celui rănit.

 O pasăre și-a răspândit găinațul chiar la intrare.

Unii afirmau că era doar un  nor mai noroios,

 care nu putea produce schimbări de orar.

 La bufet se serveau boabe de grâu.

 Atât din ceea ce mai rămăsese.

 Unul dintre piloți nu venise încă de la o nuntă.

 Putea fi înlocuit cu o pilotă,

 dar nu se găseau pene de struț.

 Mireasa pierise în valurile oceanului, în prima cursă.

Toată lumea s-a lăsat în genunchi,

 se auzeau scârțâitul  articulațiilor sticloase.

 În depărtare flăcările cuprindeau orașul.

 E doar repetiția generală, anunță dispecerul.

BORIS MARIAN