La 71

La 71 mă simt ca la 17, asta

Să i-o spui lui mutu”, acela cu iapa,

Mă pregătesc pentru iad, că am păcătuit, Doamne,

Abia aștept să renasc, unul mă trimite la cules struguri acri,

A confundat vulpea,  mai sunt aici,  iubito,

Care iubită?  Bați câmpii, stimabile.

Ia să citim noi ce scria Emily Dickinson, interesantă persoană.

Pot fi pipăit cu mâna, deci exist,  aș putea schimba drumul,

Chiar și orașul, aș putea schimba lumea. Ași, nimic nu se schimbă.

Trec în pași  ușori armata de  sfințișori cu sandale moi.  

Culoarea violetă ce înseamnă?  Doliu.

Nu am scăpat niciodată de doliu, este  o istorie violetă

A doliului. Dați-mi o corabie, o mică  ambarcațiune

 și voi străbate oceanul. Un vers pentru o ambarcațiune.

Credința este o frumoasă invenție,

dar  furnicile sunt mereu în alertă.

Drum abrupt, nedrept de abrupt, înțeleptul îl ocolește,

poetul nu este un înțelept, smârcuri pustii exprimă plictisul,

astfel se rup prietenii, legături de rudenie,

numai iubirea preferă înălțimile. Gloria este doar la buza prăpastiei,

Eu prefer buzele tale, iubito. Câmp cu maci jur-împrejur,

Vântul bate în amurg, Eu am părul tot mai sur,

Pe sub stele ape curg. Tu ești goală, eu alerg,

Ești nebună, eu sunt bleg, Vreau să spun ceva, încerc,

Suntem singuri, nu aleg.Ne iubim că e prea larg

Spațiul, prea e androfag, Pe ocean aș fi catarg,

Ești fragilă, eu sunt fag. Astfel viața ne-a trecut,

În contract termenu-i scurt, Cimitirul nu e mut,

Deși mort, eu nu sunt surd.Sunt paznic la castelul

Măriei Tale, Doamnă, Împart bilete celor

Care doresc să doarmă în brațele divine ale Măriei Tale,  

Nu Ți-am vorbit vreodată și nu Ți-am stat în cale.

Sunt duhul Tău ce toarce În Tine visuri roșii,

Să se desfete-n patul Tău moale, ticăloșii.

N-am fost gelos, nici rece, doar paznic eu Ți-am fost,

Cum să ridic privirea La Tine, eu, un prost?

Ți-am fost iubit odată, în secolul trecut,

Acum fumez o pipă și mint că nu te-am vrut.

BORIS MARIAN