Te iubeam

 

Nu mă mai exprim alambicat,

Filosofic și anemic,  mult prea clar

 Este  modul  cel mizer de-a nu iubi,

Te iubeam ca un adolescent, mai știi?

Nu mai știi nimic, nici n-ai știut,

Ai văzut cândva un cerb căzut?

Împușcat de la distanță, calculat,

Nu  pot  exprima alambicat.

Mai frumoasă tu erai când te iubeam ,

n-am să scriu un epitaf, epitalam,

pozele încet se scorojesc,

priculicii noaptea mă trezesc,

joacă tontoroiul   pe sub frunte,

parcă sunt înmormântat sub munte,

trece trenul  negru, o fantomă,

neiubiții   știu, trăiesc în comă,

Doamne,  numai Tu mă înțelegi,

De iubire, poate, mă dezlegi.

BORIS MARIAN