Cine să fie?

Cine să fie?



O față pală, încadrată de o barbă subțire,

gesturi fără astâmpăr, are multe silabe,

pleoapele îmbrățișează orice trup,

scrie cu cernela păianjenului,

disprețul său este molcom,

a cunoscut o domniță de neam,

crede în Swedenborg, dar mai mult în el,

în iris are un vârf incandescent,

nu este Joyce, vă asigur,

a fost obsedat de candelabre, de sfeșnice,

avea o bunică fostă baronesă,

doarme pe boabe de orez,

dar foamea de o femeie netedă și lunecoasă

precum mătasea îl macină,

nu a dat flori niciodată,

numai săruturi adânci ca mușcătura de șarpe,

rezistă doar femeia care-l iubește,

negurii urcă pe colină,

dimineața își cere dreptul,

andrada e numele, numai un nume,

cum spunea Shakespeare,

dar ce mult înseamnă un nume,

gingașă făptură, cine mai spune acest cuvânt, gingașă?

Doamne, mă du în secolul XVI sau XVII,

lasă-mă acolo, conandrada.

BORIS MARIAN