Nepoem 2
Nu e nici cântul, nici Dunărea nu-i,
Nici lopătarul cu vorbele lui,
Este tăcerea, ce latră-n leșin,
Parcă mă duce în Apenini,
Numai iubita așteaptă, mai știi?
În Andromeda, pe astrul XPi.
Singur? Nu-s singur, tânăr mai sunt,
Timpul lovește, călăul e crunt,
Eu și iubita-l putem înfrunta,
Dragoste, droguri din Bogota.
Dragoste, whisky și un poem
Scurt, ca la tenis, cât ține un game.
BORIS MARIAN
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu