Panorama internautică
„Dar nu mai cade ca-n trecut în mări din tot înaltul”,
El era singur, abătut, a fost cândva îndrăgostit,
Nu merita, se spune, dar ce lesne dăm noi sfaturi,
Iar minciuna este lege, noi cu ea, să ne dezlege
Orice facem, orice spunem. Nici cuvântul n-are rost,
Scrie versuri orice prost, viața trece precum vântul,
Prea flămând ne e pământul ce ne-așteaptă,
Eu mai cred în viața după viață, fiți poeți, se mai învață.
Am împins vreo doi ani, bine, la căruța cu aline și cu popey
Marinari, m-au servit cu bălegar, am servit apoi la site-ul
Prolitarul cu porcarul ce îl cheamă recheșel, dispărură,
Locu-i chel, confluențe și absențe, grăunțel s-a luat în zdrențe
Cu un ghiocel de țară, ce plecă în boreală, luă un mic briceag
Cu el, m-au împuns mereu cu zel, astăzi sunt chiar împăcat,
Am murit, n-ați observat.
BORIS MARIAN
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu