Unde pleci?
Unde pleci? Unde?
Nu există loc pentru cel
Care nu are unde să plece.
Locul poate fi un pustiu,
Un poem, un chip de om,
O inimă dezvelită.
Dar nu există loc în neant.
Neantul este în noi?
Doamne, ferește, Domane
Tu nu exiști în Neant.
Deci unde plecăm.
Am spus simplu – după țigări.
Numele meu este poet
Numele meu este poet,
Chiar dacă voi nu-l cunoașteți,
Umblu, mănânc, iubesc,
Uneori nu găsesc cuvintele,
Alteori visez sau inventez,
A fi poet nu este mai mult
Sau mai puțin decât savant, cioplitor
În piatră, scriitor de vagoane,
Cerșetor, asasin, procuror,
Președinte de stat, cum nici privighetoarea
Nu se deosebește, zoologic vorbind,
De o furnică lucrătoare, de un trântor trufaș.
Doar atât – poetul iubește tot ce întâlnește.
Boris Marian
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu