Antidot

Antidot


Ce rost are să te cerți cu Haosul?
El are întotdeauna dreptate.
Suntem noi doar conserve pe două picioare?
În frig doar globeii înfloresc.
Dar demența este patetică. Așa vrea ea.
Mâinile fanatizate nu cunosc dragostea.
Iubito, vreau să plângem împreună
și să ne iubim plângând.
Trec o mie de oameni și au același chip,
Chipul lui Dumnezeu.
Ochii tăi au ricoșat în ochii mei,
Ne-am prăbușit în aceeași cascadă.
Până când va ieși soarele,
Vom recădea mereu, mereu, mereu.
BORIS MARIAN