Eufuria 3

Eufuria 3


În junglă este mai multă disciplină decât ne închipuim noi.
Legătura dintre iarbă și o stea este omul.
Sapi grădina, apoi sapi mormântul.
Nu poți urca mai sus decât muntele visat.
Petalele cad fără zgomot, ca unele morți neobservate.
Când zidurile plâng, omenirea este în pericol.
Nu există popor de solitari, este invenția lui Cioran, care era un solitar.
Pe cât este de puțin cunoscută, istoria evreilor este cea mai comentată, adeseori fals.
Am avut mitologie, apoi teologie, acum – tehnologie. Ce urmează?
Energie, analiză, sete și sarcasm – calități sau defecte?
Dulceața deznădejdii – o ultimă salvare.
Pe unii îi apasă o oboseală milenară.
Mulți și-ar scrie memoriile, dar le e teamă de ei înșiși.
Fericirea este o pedeapsă? Nefericirea – o stare normală? Așa o fi.
Ușurința de a te menține în dezechilibru, mare lucru.
Cum s-a născut o credință atât de abstractă la „poporul ales” ?
Creștinismul este concret, îl atingi cu mâna, nu înțeleg ateismul, în acest caz.
Poți renunța la orice carte, dar a nu citi Biblia mi se pare o pierdere de neînlocuit.
Fiecare cuvânt al nostru este o picătură într-un ocean.
Un singur om nu poate inventa o religie, dar o mulțime are nevoie de așa ceva.

BORIS MARIAN