Aștept de douăzeci
Aștept de douăzeci de ani
și jumătate,
și nu mai vii, junețea mea,
dar întretimp am scris patru tratate,
am prins și premii și-am primit o acadea,
sunt cel mai bun poet din Andromeda,
din Mauricius, de la Polul Sud,
pot scrie-n zece limbi și în engleză,
iar pe scuns, în grabă, să-ți sărut,
buricul intim, să te laud în ziare,
tu ești lumina vieții pentru morți,
când aparițiile îmi sunt mai rare,
iar unii mă confundă cu Bleonț,
când scrisul meu se duce-ncet cu norii,
iar eu privesc ca înecații-n Vadul Morii.
Boris Marian
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu