Îmi clădesc opera

Îmi clădesc opera






Îmi clădesc opera. Clădește-o, spune vecinul.

Vezi să nu se clatine la vânt. De fapt, fă ce vrei.

Ești liber. Fiecare construim ceva. Chiar și nimicul

Trebuie cumva alcătuit. Nu te crede prea mare,

Nici prea mic, fii „o trestie gânditoare”.

Dar mie sângele îmi îngheață în vene,

Dar mie visele mi se lipesc de gene,

Dar mie creierul mi se topește,

Opera mea este un val ce crește,

Apoi cade în sine, mă regăsesc singur,

Exact ca după o orgie drăcească.

Atunci vine îngerul meu, cine nu are,

Îmi pune degetele ușoare, ușoare,

Clădește ce vrei, ești liber, îmi spune,

Nici Dumnezeu nu poate face orice minune,

El nu e sigur pe ceea ce face, tu scrii

și tu răspunzi propriei agonii.





Boris Marian