E frig și azi e ziua mea
E frig și azi e ziua mea,
Dar ce contează pentru o vecie?
Simt că prietenii-s aproape,
Eu încă pot să cred în prietenie.
Bătrân naiv, sentimental
Am dăruit poeme
Mai limpezi decât un cristal,
mi-ați fost și-mi sunteți gemeni.
Am întâlnit în drum iubiri,
Dar n-am trădat Iubirea,
Unii au fost frați, alții vampiri,
Să-i judec, nu mi-e firea.
Poetul moare nescriind
și necitit el moare,
ca orice om privesc cu jind
la tot ce mă-nconjoară,
milioane scriu, milioane mor,
din ceruri cad și stele,
m-am dăruit poemelor,
mă regăsesc în ele.
Un cer fără de margini port în suflet,
Un cerc de foc mi-e timpul martirizat, desculțe
Merg clipele pe drumul înspre moarte,
Eu am crezut, în Tine, Doamne, nimic nu mă desparte,
Durere și trădare, curg fluviile-n ocean,
Sunt fericit că-mi dărui otravă și balsam,
Speranța nemuririi, iubirile trupești,
În fiecare clipă îți mulțumesc că Ești.
BORIS MARIAN
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu