Poemul Lautrec

Poemul Lautrec






Piciorul sus, aburi, alcool,

Puțin mărunt, gigant de-alcov,

Boemul trist, alt paradis.

În artă nu poți fi Nimic,

Mai bine zeu, decât mulți conți,

Un Dumnezeu de patru coți,

El a iubit pe cel căzut,

A ridicat în slăvi pe slut,

Mai bun ca el n-am prea văzut,

Poate că eu as fi trecut

Nepăsător, cum suntem toți,

O omenire de netoți,

Toulouse, ne-ai tras în inimă un glonț.

O lume râde, alții plâng,

Fără speranță, ochiul stâng

e-nvinețit de un amic,

în artă nu poți fi NIMIC.

Iar dragostea, pâș-pâș umbla

În patru labe, o cățea,

Toulouse-Lautrec ești un gigant

Într-un viitor rămas vacant.





Boris Marian