Dacă aș spune

Dacă aș spune

Dacă aș spune că nu te iubesc,
Aș minți, dar azi minciuna
Trece drept, cu fruntea sus,
Ca adevăr, posomorâta-nlănțuire
Dintre zile, doar noaptea-nopților,
Iluzia devine rege, fără păs,
Supremă încordare de bazalt,
Un dor nebănuit este stăpânul,
Brațul semeț îți înconjoară trupul,
Ghețarii se topesc în lacrimi,
șerpuitor cuvântul reculege
tot ce se pierde în pustiul larg, tăcut,
ca patul unor miri ce au fugit.
BORIS MARIAN