Totul iar se schimbă
Totul iar se schimbă, totul ruginește,
Telefonul tace, nu mai vin emailuri,
Dar eu scriu-nainte, cum străbate-un pește
Oceane până-n margine de ceruri.
Multele capricii ale fiecărui
Se adună-n mine ca într-o găoace,
Pasional m-apropii și încerc, mă dărui,
Dar în jur, funebră, domină o pace.
Unul dă, iar altul poate că primește,
Poate că refuză, urcă-n cer un abur,
Sângele iubirii poate se răcește,
Eu iubesc ca-n vremea regelui-prim, Arthur.
BORIS MARIAN
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu