Viața este frumoasă?

Viața este frumoasă?

Viața nu e frumoasă în sine, ci pentru sine. Cu cât ne apropiem de amintirile noastre ne îmbogățim. Ții minte cum stăteam, privindu-ne în ochi, zi de zi, ani? Nici nu am auzit clopotul sau cucuvaia care ne spuneau – gata, despărțiți-vă. Ne-am despărțit, mașina timpului a prins viteză, ne-am trezit bătrâni, dar vii. Eram copaci, ne-am apropiat unul de altul, frunzele tremurau, se sărutau. Erai din nou femeia, eram din nou bărbatul. Poveștile ne țin în viață, un zar care cade mereu pe șase. Știai că poetul este prizonierul propriei poezii? Sufletul nostru este o parte din Marele Suflet, Dumnezeu. Să avem grijă de ceea ce ni s-a dat vremelnic. De multe ori îmi este mai greu să nu scriu, decât să scriu. Buruienile din gând sunt mai rezistente decât magnoliile închipuirii. Încearcă să judeci întunericul fără să fii orb. Plantele tăiate, ca și femeile părăsite, se dăruiesc cu mai multă putere înainte de pleca spre alte tărâmuri. Cocorii pleacă, iar corbii rămân. Când ne vom reciti bucuriile? Iubirea vindecă, iubirea ucide. Din Templul Rațiunii lipsește inima. Uneori, o ruină veche ne emoționează mai mult decât un palat strălucitor. Dorința neîmplinit este ca un leu în cușcă, moare de singurătate. În viață ești fie porumbel, fie vultur, din păcate. În dragoste o fi la fel?
BORIS MARIAN