The soft parade Nu va mai fi niciodată, Mai dă-mi o șansă, o soartă, Voi încerca, acordă-mi o seară, O scară, o paradă de vară. Am să returnez recuzitele, Alămurile, sunetele, bătăile-litere, Trupul, sângele, actul de naștere. S-a sfârșit, nu pot plânge, mașteră. În Parâng,lumea zâmbește, eu nu mă ce plâng. Lumea - o balenă uriașă, comodă pentru Ionas-Vodă. Iar eu, o umbră în acest univers, advers și pervers, cere-mi un vers. Încerc să-ntind o mână, nu este cerere, voi dărui în schimb multă fierbere. BMM

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu