Pelicanul pălicar

Pelicanul pălicar Licărea în zare un pălicar, Bătea din zaruri un pelican, Un homme pitoyable a scris ceva, Nu citi, nu-l iubi, nu-l uita. Versiune și aversiune, averse, the collector adună verze, Resturile, rosturile orașului-turn, Am spus , destul, de prisos, fiind taciturn. O convocare de la morga orașului? Prezent, strigă fratrele sașiu al făptașului. Cresc zburătoarele-n cer, sapi fântâni, pe boltă cresc creierași și plămâni, Fructele cad dintre stele, iar grâul Vine din soare, pe unde-i și brâul. Caut luminișul – clipă, doar nori, Un adăpost pentru Iona din flori, Scorburi ascund fecioare, iar cântul Devine mări, oceanu-i cuvântul, În întuneric – explozii, săruturi Mult prea sărate, de ele te scuturi, Copii singuratici pe stradă, un Bach? Revin la tine, Osip Mandelmach, În anul (dar care? ) fost-a ucis Poetul, iar trupa striga mereu –bis. Avea mustăți tiranul,o, yes, Era unchiul Joe fără progres, Mor și poeții, cui i-a păsat Pentru un blid de linte păsat? Oameni, de azi vom pune diguri. Să se oprească planeta din friguri. ************************* Zăpada de-atunci s-a topit,mi-aminteam Moartea lui Labiș, șaizeci de ani, Hoelderlin sta în turn de nebun, Primesc o scrisoare din Landeskrum, Picuri de sânge, hârtia virgină, E ceasul trei înspre lumină, O lină, funebră ceață, orașul Tot mai așteaptă mireasa și nașul, Am să mă culc și eu, s-o trezi Un exilat pe insula Psi. Parfumul scrisorii furate, atent Tu să fii pumnal și patent, Crinul și moartea, executanți De obicei sunt ambulanți, Contesa cea sângeroasă - nimic, După o noapte de dragoste-n dric. M-ai întrebat ce-mi place din trup, Eram obosit, ca tunul lui Krupp. Plecând, ai lăsat o treaptă, o treaptă spre nicăieri, ca o șapcă, o șoaptă, Voce-n pustiu, viața cu scări, Unde dansezi spre nicăieri? Treapta se-apropie iară de Lună, Te-am strâns în brațe, sânii se-adună, What a man, ai șoptit, m-am trezit lac de sudoare, cât te-am iubit. Boris M. Marian .