Pantofii negri

Pantofii negri

Cu pantofii negri se merge mai ușor sub pământ,
Unii vor spune că este o glumă proastă,
Dar eu făcut acest experiment, într-o noapte
Am intrat în cimitir cu costum și pantofi negri,
Am coborât într-un cavou și am început plimbarea,
cineva m-a cam beștelit, așa e lumea,
altul a vrut să mă ia la bătaie, poți să dai într-un mort?
La colțul unei alei se discuta despre a treia cale,
Era unul mustăcios, semăna cu Stalin și explica
Molcom cum este cu fericirea poporului,
A apărut Hitler, l-a tras de mânecă,
aveau ceva de pus la punct, să nu audă
bătrânul Winston care deja pufăia nemulțumit,
democrația este ceva inevitabil, zicea,
noroc că morții nu prea simt foamea,
nici case nu cer, cu salariile au răbdare,
de pensie nici nu poate fi vorba,
iar dictatura e bună că adună mulți morți laolaltă,
se poate face un miting, un război, acolo, ca lumea,
nu știu de ce, m-a cam plictisit discuția,
am ieșit, mi-am scos pantofii negri
și am ajuns acasă pe ploaie. Am tras
o dușcă de whisky, ai dracului politicieni,
nici sub pământ nu te lasă în pace.

Boris Marian

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu