Când Adam era fărâme

Când Adam era fărâme






Când Adam era fărâme,

Eva, Doamne, ce făcea?

Eva, veșnica femeie

Pe Adam îl aduna.

Ici un ochi, acolo membrul,

Brațe, mușchi, iar creier, ba.

Domnul s-a milostivit,

Din praf cosmic a-ncropit

Ce era de adăugat.

Ah, Adam, Adam – bărbat,

De madama adunat.



Morala – Ave, Eva





Am pătruns într-o junglă





Am pătruns într-o junglă

Unde cresc mâini, picioare,

Organe sexuale, fiecare cuvântă,

Bolboroseli ca-n infernul dantesc,

În zadar vin cu crimii mei albi,

În zadar amintesc de Ciprian Porumbescu,

Vine unul și mă taie la gât

Cu o lamă ruginită, altul

Îmi smulge inima și o scuipă.

Apoi mă trezesc, cearșaful e moale,

Soarele bate din palme,

Iar eu sunt legat

De ramele patului.



Boris Marian