Argheziana

Argheziana

 

Nu-ți voi lăsa, nepoate, alte bunuri,

Decât tutun și  patru ori cinci tunuri,

Uitate din rezbelul celălalt,

Dar eu voi un altul, tu un alt.

Se răzvrătește seara, marea,

Când plânge-n țărmuri toată țara,

Mă-mpac eu cu străbunii mei,

Dar nu am pax cu unii, azi mișei.

Cu fiecare carte nu am parte,

m-apropii blând de moarte, de ne-moarte,

nu sunt morbid, fudul, credul,,

încerc   să fiu, s-ar zice, very cool,

ce să schimbăm? Vezi bine, drag vecine,

în Rai un mărăcine  cum se ține.

Se-ntinde, se ridică fără frică,

Nerefuzat, înțeapă doar și strică.

Sudoarea muncii sutelor de ani

Se duce pe pustiu printre plăvani.

Din cântec și  picturi kitchioase,

Noi arte, sume grandioase,

Să nu punem coroane, doar butelci,

Nu sunt otrăvuri, lacrimi sunt, de melci.