Iubirea este un balansoar

Iubirea este-un balansoar






Iubirea este-un balansoar,

Când unul speră, altu-n jar

Se perpeleşte, dor nestins

Atinge inima unui biet ins,

Apoi balanţa merge-n hău,

Cellalt acum e ca un zeu,

Astfel iubim şi suferim,

Ba nu uităm, ba nu dormim,

Ba râdem singuri, ba un plâns,

Şurubul nu poate fi strâns,

Iar balansoarul de copil

Cade-n nisip, e inutil,

L-adună oamenii din parc

Şi-l pun în stivă, lângă-un gard.





Boris Marian