În orașul meu

 

În orașul meu au dispărut oamenii, casele,

Întâlnesc doar reclame pe două picioare,

Cu pizza, gresie, haine de lux și parfumuri,

Sex-shopuri, mobile cu pumni și palme,

Sicrie de argint, cururi de aur, orașul meu este un idiot

pe care nici câinii nu-l pot înțelege.

„Ar fi absurd ca totul să fie relativ” ( Julieta R.)

Femeile sunt însărcinate cu dragostea,

 Bărbații – des-sărcinați.

Doamne, nu mă-nvăța ce-i ura.

Cândva creșteam viermi de mătase.

Rolul meu este de a mă interpreta pe mine.

Azi iarna vrajbei noastre cu vrajbă nouă

s-a-năsprit. Un timp în care mielul fură,

iar lupul că-i flămând, e pedepsit.

Victoriile-n istorie se-ngroapă

și visele devin coșmar,

azi iarna vrajbei noastră nu e iarnă,

azi vrajba e-un cuvânt frumos și rar.

Căci toți zâmbesc, vorbesc, complimentează

Un Dumnezeu bolnav de SIDA și gălbează,

Iubirea la concursuri se câștigă,

Poetul trece-ntins într-o cotigă.