Suflet de cristal la anticariat,
Aburul muritorilor de la Pol,
Condeiul este o formă a inimii,
Nu puneți pământ peste flori,
Nici peste poeți, nu uitați nimic din ce nu se observă,
Coborau anii din norii veacului,
Veghez un trup prea fragil,
De-a lungul peretelui lambrizat
Se strecoară un vîrcolaciu,
Este vestea cea rea, iertați-o,
Cică vom fi veșnici, dar nu știm.
De ceară paravanul celor plecați,
Blând trece briza morții,
Un tufiș care plânge cu glas de copil,
Spațiul pe care-l străbat condamnații,
Luna căzută-n extaz,
Mai întunecat este acum paravanul,
Se pare că bolnavul a trecut dincolo,
Brrr. Nu vă temeți, am inventat tot,
Noi trăim, trăim, dar trăim?
BMM
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu