Adânca mea dezamăgire

Să nu cauți adevărul. Nici dreptatea.

Ai să găsești cadavrele copiilor uciși.

Bunicii împușcați pe malul apei,

Prea sângeros e adevăru-n ochi cruciși.

De aceea, mai molcuț s-o luăm, ca melcii,

Să fim mai blânzi ca mieii sub cuțit,

Cu lacrimi se inundă Universul,

Când mor oameni, adevărul e mințit.

E cineva care m-amenință cu moartea,

dar eu, în conjurat de nimfe, fără păs

nu am armate, scriu câte o carte

și nu dau patrupezilor ovăz.

Mi-e dor de cântece și voia bună dintre oameni,

De erotismul  doamnelor de  vis,

De ochii verzi, căprui, albaștri, îți cer, Doamne,

Să fiu de multă dragoste ucis.

BORIS MARIAN