Imposibila
iubire
De ce? De ce cuantificăm?
De ce așteptăm reciproca? Mi-am șters
mâinile de tricou. Aveam mâinile otrăvite. Nu o să facem dragoste acum. Vreau
să fiu copacul tău, tu să fii planta agățătoare. Citesc refuzul. Putem inversa rolurile. Ce folos? Nu bem
cucută, nu suntem Socrate, nu vrem. Ce frumos cad fulgii pe sufletele noastre. Suntem
ca norii iuți lunecători… trecură anii ca norii lungi pe șesuri și niciodată n-or
să vină iară…Te fac un teleshoping? Am devenit niște shopingogomani teleidioți. Nidolife sună ca o
melodie. Prostafix –o împușcătură. Ducele s-a săturat de muierile altora. Rețeaua
de artere este blocată, cadavre, mașini, orașul suferă de arterită. Mulți o
confundă cu artrita, care este un mușețel la ureche. Nu mai fuma, gorilă lombrosiană. Ucenici, unelte, studenți, divinele studente, iubita mea, azi ești ravisantă și razantă. Frăția misionară
din Gobi se bucură de venirea lui Policarp Policarpovici Polimerov. El este responsabil cu canabisul.
Se ocupă și de Kabbalah. Abia s-au bucurat de libertate, cam două decenii și juma, iată , primii robi își fac apariția, la
început sub chip de pușcăriabili. Cu avocați,
dobermani, pitbullicei, policemen. Corul robilor se înclocuiește cu
corul de la Jilava. Ești jilav tot și ai căzut și nu mă strângi la piept.
Afară-i frig și cvâmpu-i alb, stau jos și te aștept. Aștepți degeaba , croncăni
un corb din Munții Corbi, ea, liberatea zace jos și ochii ei sunt orbi.
Copilărind cu caii, n-ai să te căiești niciodată. Calul roade cașcavalul, cum
valul roade Holandia. Ce mă trezește mă
și adoarme. Lege universală. Îndepărtarea este în fapt o strânsoare. Sub
furtună nu cauți o lună, fii bună, descheie un nasture. Trec Gibraltarul, nu
văd altarul. Mireasă neagră nu am avut, nu este târziu. Mulți au minți criminale, dar nu îi ascultă
brațele. Moralitatea brațelor. Iosif Hitler nu a ucis pe nimeni. Nici Bleichmann. Arendt avea dreptate. Dar de ce
fuma? Bătrânii sunt ai nimănui. O pisică își freacă blana de glezna morții.
Miniminciunele cadou. Cerul nu are o
limită jos, doar sus. Azi noapte am dormit cu Albă ca Zăpada. Minune. A rămas
un ou de șarpe pe cearșaf. Dumnezeu nu iartă orice, dar uită. Asta e. Toți
uităm, în special ce vrem să uităm. Pasiunile se trec cu vederea prin pasaj.
Lăsați deschis dulapul cu morfină, nu se știe. Vom asculta simfonia umbrelor cu
mii de gheare. I s-a coagulat sângele cu un milion de roze. Un individ se agită
în fața hărții demonstrând că ploile or să cadă de jos în sus. Iar
temperaturile vor crește la peste o sută de grade Celsius, așa că o să discutăm
în Marele Ceaun. Fumatul ucide, prostia
te vindecă. Morții nu mai au loc în cimitire, bolnavii în spitale, copiii pe
pământ, pământul între stele, e criză mare, Doamne. Sufocant este aerul indiferenței.
Eu cânt din rărunchi, dar totul e scump. În frumusețea lumii crezând
cu-ncrâncenare. De la Bex la Sex. Ce spune Rex? Cakes Harrisson Ford. Ai spus că
sunt un vulcan, m-am făcut vulcan, am erupt, nu mai erai. Ai spus să fiu
pădure, m-am făcut copac, puțin. Acum sunt o ghindă. Băut-am soare, fragi și busuioc,
nu mai e loc. E prea răcoare, o, moarte,
prea ești bănuitoare.
BORIS MARIAN
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu