Un bătrânel necunoscut
Frumos mi-a spus un tânăr cu caș
la gură, altă fătucă de pe La Berlad m-a numit penibil, stimate domn, etc. Un bătrân
atât de simplu după vorbă, după port. Așa spunea Poetul, el care s-a stins la
39 de ani, dar, sunt convins respecta bătrânii. Una dintre aspectele degradante
din ultimii 25 de
ani, de care se fac de vină și decrețeii și post-decrețeii este gerontofobia,
pe care eu o echivalez cu discriminarea rasială, cu ura față de semen. Părul
alb sau părul negru nu cresc din creier, deci semnul înțelepciunii nu este culoarea părului. Se spune – mi-e rușine de părul Dvs.
alb. Ași, vorbă goală. Eu mă simt, în ciuda unei multitudini de defecțiuni
fizice, sufletește , mental în plină
tinerețe. Mi s-a reproșat și mențiunea de a fi membru USR. Nu m-am lăudat, am
menționat. Eu știu ce scriu și cum scriu. Nu sunt paranoic, nu am veleități, nu
sunt celebru, nu voi fi celebru, dar am iubit cu prețul sănătății ( nu am băut, dar am fumat
enorm când scriam ) , cu prețul multor nervi, am iubit și iubesc scrisul, de
asemenea cred în talentul meu, mic, mare, mijlociu, NU MĂ INTERESEAZĂ. Am fost
dur cu infatuații fie tineri, fie chiar șefi mai bătrânei, toată viața, nu mi
s-a iertat niciodată nimic, nici acum , mai sunt niște mici scriitorași ( acum
, scoate unul/una o cărticică de 26 de pg. pe Net și devine SCRIITOR, de tot râsul)
care îmi poartă sâmbetele. Dragi
năpârliți, orice om poate muri oricând, vă doresc viață lungă și succese
mai ceva decât premiul Academiei
Suedeze. Vă propun să faceți o excursie la sudezi și la norvegieni, întrebați-i
, auzit-au ei de operele voastre
geniale. Vae victis!
BORIS MARIAN
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu